Definirea (explicitarea) unor termeni utilizați în activitatea operatorilor de transport de marfa este cât se poate de benefică. Nu doar pentru a instrui pe cei neavizați, cât poate mai ales pentru a contribui la formarea unei culturi generale în acest sens.
Vom încerca în acest sens să explicităm cei mai importanți termeni. Site-ul nostru, chiar dacă are drept țintă un public interesat de problematica transporturilor de marfă, își propune în același timp să și informeze.
Autorizația de transport de marfa
Autorizațiile de transport sunt în sinea lor documente care se obțin prin metode reglementate. Un astfel de permis se eliberează de către autorități competente, respectiv de către ministerul transporturilor sau agențiile guvernamentale. Orice transport de marfa (internațional) se supune unor astfel de reguli de autorizare. De regulă, autorizațiile de transport sunt contingentate, adică limitate. Printre cele mai importante pentru cărăușii români sunt:
- CEMT; autorizatii de transport eliberate de Conferința Europeană a Ministrilor de Transport si servesc facilitării operațiunilor dintre țările UE și cele extracomunitare. Sau se subordonează relațiilor contractuale dintre țările UE și țări cu statut de terțe Pentru ca un operator de transport din România, de exemplu, să poată duce ceva în Turcia, are nevoie de o autorizație CEMT. La noi, acestea se obțin de la Autoritatea Rutieră Română.
- BSEC; acest tip de autorizație este valabil pe teritoriul statelor membre ale BSEC, adică Organizația de Cooperare Economică a țărilor din bazinul Mării Negre. Sunt autorizații valabile o singură dată, dus întors. Sunt autorizații de transport care nu permit cabotajul.
- Autorizații de transport în UE; acestea nu mai există! Camioanele și TIR-urile românești nu mai au nevoie de vreun act permisiv în spațiul UE odată cu aderarea României. Ele pot călători și transporta marfă doar pe baza licenței de transport.
- Autorizații bilaterale, de terță țară: sunt stabilite prin acorduri bilaterale între anumite state. Cele de terță țară se acordă și pentru a oferi șansa unui agent economic de a nu se întoarce gol în țara sa de reședință. Pot fi autorizații de transport cu caracter excepțional, de aceea au condiții de elibererare/acordare dintre cele mai variate.
Cabotajul
Cabotajul se definește ca fiind un transport derulat între două puncte de incarcare/descarcare situate pe teritoriul aceleiasi țări. De exemplu, dacă un TIR face un transport de marfa între Timișoara și București, realizând încarcarea/descărcarea, avem cabotaj. Deplasarea unui camion fără încărcătură nu se consideră a fi cabotaj.
Într-un alt sens, un camion din România care transportă marfă între două puncte din Germania face cabotaj. Dacă transportul are loc între Germania și Franța nu este vorba de aceastăp operație.
Cabotajul este în ultima vreme un subiect delicat pe agenda relațiilor dintre state. Prin cabotaj guvernele își fac concesii reciproce sau dimpotrivă, sunt mijloace de presiune. Liberalizarea acestei operațiuni este văzută ca un semn de deschidere a comerțului, un semn de bunăvoință acordată operatorilor de transport marfă.
